Poluarea solului a devenit una dintre principalele probleme cu care se confruntă Planeta. Aceasta poate afecta viața umană și animală, poate perturba lanțul trofic și poate avea efecte grave asupra producției agricole. Cel mai important pas pe care îl putem face pentru a minimiza efectele acestui tip de poluare este să ne implicăm în acțiuni de responsabilitate civică, reducând deșeurile și reciclând selectiv.
În acest articol, vom discuta despre cele mai întâlnite tipuri de poluare a solului, dar și despre efectele pe care le pot avea și cum pot fi prevenite.
Ce este solul?
Solul reprezintă stratul superior al litosferei, în care se dezvoltă viața vegetală. Acesta este format din humus și loess, însă, în anumite situații, el poate să provină și din mulci. Diferitele tipuri de soluri, precum cele aluvionare, hidromorfice, calcimorfice și gelisol, sunt studiate de pedologie, știința care analizează geneza și structura acestora.
Ce este poluarea solului?
Poluarea solului reprezintă contaminarea acestuia cu substanțe dăunătoare, precum chimicale, materiale radioactive și toxine, care afectează creșterea plantelor și sănătatea oamenilor și a animalelor. Chiar dacă anumite substanțe contaminante se găsesc în mod natural în sol, acestea nu produc efecte negative. Problema apare, însă, atunci când agenții poluanți sunt introduși în sol, în cantități mari. Ei provin, de cele mai multe ori, din activități industriale, petrolifere, miniere și gospodărești, precum și din substanțe chimice artificiale.
Impactul poluării este grav și poate să aibă consecințe pe termen lung. Recuperarea solului poluat este un proces lent, iar estimările arată că peste o treime din solul planetei este deja afectat. Eforturile de remediere implică metode complexe și de durată, necesare pentru a readuce solul la o stare sănătoasă.
Tipuri de poluanți ai solului
Poluarea solului este întâlnită în mai multe forme și implică atât factori industriali, biologici, radioactivi și urbani. Fiecare dintre ei cauzează, în timp, destabilizarea lanțului trofic, scăderea producției agricole, dar și afectarea sănătății umane și animale.
Poluarea industrială
Deșeurile industriale reprezintă una dintre cele mai mari surse de poluare a solului. Poluanții provin din diverse industrii, cum ar fi cele de exploatare a cărbunelui și mineralelor, fabricile de celuloză și hârtie, producția de fertilizatori chimici, rafinăriile de petrol, industria zahărului, tăbăcăriile, distileriile, fabricile textile, siderurgie, producția de pesticide, medicamente, sticlă și ciment. Aceste industrii generează poluanți în cantități mari și de proveniență artificială, care degradează proprietățile biologice ale solului.
Elementele chimice periculoase rezultate din aceste activități pot să intre în lanțul trofic și să afecteze apa și solul. Din cauza compoziției lor, aceste substanțe intervin în procesele biochimice și pot să afecteze organismele vii. Prin contaminarea mediului cu astfel de poluanți, și sănătatea umană și cea animală poate avea de suferit.
Poluarea urbană
Deșeurile urbane reprezintă o altă sursă de poluare a solului și sunt produse nu doar de activitățile comerciale și domestice, ci și de sistemele de canalizare. Printre aceste deșeuri sunt incluse diferite materiale precum plastic, sticlă, metal, hârtie, cauciucuri, resturi stradale, frunze, vehicule abandonate și electrocasnice uzate.
Poluarea urbană este problematică din cauza volumului mare de deșeuri și a ritmului lent de degradare a acestora. Materialele plastice și metalele pot să elibereze substanțe toxice în sol și să perturbe echilibrul ecologic, afectând, astfel, sănătatea umană și animală. De asemenea, acumularea de deșeuri degradează peisajul urban și creează medii nesănătoase și inestetice. Cu toții putem contribui la reducerea poluării urbane, prin acțiuni de implicare socială, precum reciclare selectivă a deșeurilor sau limitarea consumului de produse și materiale.
Poluarea biologică
Poluarea biologică a solului implică contaminarea acestuia cu bacterii, viruși și paraziți patogeni, proveniți atât de la oameni, cât și de la animale. Aceste microorganisme ajung în sol prin diverse tipuri de deșeuri, inclusiv cele menajere, alimentare și industriale. Cantitățile mari de astfel de deșeuri compromit calitatea solului, iar utilizarea intensă și prelungită a îngrășămintelor organice, cum ar fi cele provenite din grajduri, poate provoca daune uriașe.
Poluarea biologică și alte forme de contaminare duc la degradarea solului prin procese precum eroziunea, modificarea compoziției organice, contaminarea chimică, compactarea, salinizarea și scăderea biodiversității. Aceste procese pot cauza alunecări de teren și inundații, ceea ce poate scoate anumite terenuri din circuitul agricol.
Poluarea radioactivă
Poluarea radioactivă, spre deosebire de alte tipuri de poluare, este mai puțin cunoscută publicului larg. Laboratoarele de testare și industriile nucleare generează substanțe radioactive, care pătrund în sol în urma activităților și exploziilor nucleare. Aceste reziduuri nu afectează doar solul, ci și produsele agricole consumate de oameni.
Elemente precum radiul, toriul și uraniul sunt frecvent găsite în sol, apă și aer. Printre cele mai periculoase izotopi radioactivi se numără cei de fier, stronțiu și cesiu. Stronțiul, de exemplu, se poate acumula în oase și țesuturi, înlocuind calciul și prezentând riscuri grave pentru sănătate.
Efectele poluării solului
Substanțele toxice depozitate pe suprafața pământului au un impact negativ asupra sănătății oamenilor și animalelor, dar și asupra calității alimentației, apei și aerului. Conform informațiilor furnizate de IPBES și FAO, poluarea solului produce anumite efecte ce pot să afecteze, permanent, Planeta.
În primul rând, acest tip de poluare impactează sănătatea umană, deoarece substanțele dăunătoare pătrund în organism prin intermediul lanțului trofic și provoacă diferite afecțiuni. De asemenea, răspândirea antibioticelor în mediul înconjurător contribuie la creșterea rezistenței agenților patogeni la aceste medicamente și îngreunează eficiența tratamentelor medicale.
Siguranța alimentară globală este amenințată de poluarea solului, care duce la diminuarea cantității și calității recoltelor. Astfel, alimentația mondială devine mai vulnerabilă în fața acestui pericol. Totodată, și schimbările climatice sunt accentuate de degradarea solului. În primul deceniu al secolului XXI, acest fenomen a eliberat între 3.6 și 4.4 miliarde de tone de CO2 în atmosferă și a agravat problema încălzirii globale.
Calitatea aerului și a apei este, de asemenea, afectată din cauza poluării solului, mai ales în țările în curs de dezvoltare, unde infrastructura pentru gestionarea poluării este, de cele mai multe ori, deficitară.
Se preconizează că degradarea solului și schimbările climatice vor forța migrarea a milioane de persoane până în 2050, estimările variind între 50 și 700 de milioane. Această relocare a populației va crea probleme sociale și economice suplimentare. În același timp, se consideră că poluarea solului reprezintă o cauză majoră a declanșării celei de-a șasea extincții în masă, din istorie. Între 1970 și 2012, populația de vertebrate de uscat a scăzut cu 38%, un declin alarmant, ce poate produce efecte devastatoare.
Procesul de deșertificare este, de asemenea, o consecință a degradării solului. Până în anul 2050, numărul locuitorilor din regiunile cele mai aride ale planetei ar putea reprezenta 45% din populația mondială, în timp ce zonele umede s-au redus cu 87% în ultimele trei secole.
Soluții pentru combaterea poluării mediului
Factorii poluanți pot să reziste în mediul înconjurător pentru perioade lungi, astfel încât soluțiile de combatere a poluării implică atât eliminarea sursei, cât și curățarea și refacerea zonelor afectate. Mai mult, poluarea solului este amplificată de sursele nespecificate care ajung în mediu prin deșeuri și, din acest motiv, este important ca fiecare dintre noi să acționeze cât mai rapid.
Emisiile de dioxid de sulf, de exemplu, pot provoca ploaie acidă și distrugerea pădurilor, dar filtrele de epurare și coșurile de fum ale centralelor energetice pe cărbuni pot să aducă îmbunătățiri în acest domeniu. Fiecare dintre noi poate contribui la soluționarea problemei prin solicitări adresate autorităților pentru dezvoltarea surselor alternative de combustibili. Pe plan domestic, putem conserva energia utilizată sau putem opta pentru soluții ecologice, precum panourile fotovoltaice.
Deșeurile reprezintă un alt factor important al poluării solului. Aproape o treime din deșeurile din SUA provin din ambalaje, iar alte 5 milioane de tone sunt generate în perioada sărbătorilor, potrivit Consiliului American pentru Aer Curat. Substanțele chimice folosite pentru producția de hârtie pot ajunge în sol, astfel că este responsabilitatea noastră să alegem inteligent atunci când facem cumpărături și să evităm produsele ambalate excesiv. Putem, totodată, să refolosim ambalajele sau să reducem cantitatea de bunuri achiziționate.
Agricultura este identificată de EPA drept principala sursă de poluare a apei, iar deșeurile agricole conțin pesticide, îngrășăminte și alte substanțe dăunătoare pentru sol. Excesul de fosfați, fosfor și azot din îngrășăminte poate duce la moartea peștilor și plantelor, contaminând, astfel, solul. Putem evita aceste efecte renunțând la erbicide sau folosind erbicide organice în grădină. De asemenea, putem alege plante native, adaptate condițiilor locale, care nu necesită produse dăunătoare pentru mediu.
Zonele umede au, de asemenea, un rol important în menținerea sănătății ecologice. Un hectar de zonă umedă poate conține peste 15 milioane de litri de apă, iar reziduurile le pot contamina, afectând solul. Fiecare dintre noi poate contribui la refacerea zonelor umede prin susținerea eforturilor locale de conservare, donând sau participând la acțiuni de voluntariat pregătite de organizațiile care au aceste obiective.
Impactul uman asupra mediului rămâne o problemă majoră, în ciuda eforturilor educative. Generăm zilnic cantități mari de gunoi, mare parte ajungând la gropile de gunoi, de unde toxinele se scurg în sol. Putem reduce impactul negativ asupra mediului reciclând ori de câte ori este posibil. Utilizarea sacoșelor de pânză în locul pungilor de hârtie sau plastic și înlocuirea sticlelor din policarbonat cu sticle de apă reutilizabile sunt alte măsuri ce contribuie la ameliorarea poluării solului.
Sancțiuni pentru cei care poluează
Infracțiunile de mediu includ orice act care încalcă legislația și care poate provoacă daune importante sau riscuri pentru mediu ori pentru sănătatea umană. Printre cele mai comune infracțiuni de acest tip se numără emisia sau evacuarea ilegală de substanțe în atmosferă, apă sau sol, comerțul ilegal cu specii ale faunei și florei sălbatice, comerțul ilegal cu substanțe care diminuează stratul de ozon și transportul sau deversarea ilegală de deșeuri.
În România, legislația care reglementează protecția mediului cuprinde mai multe acte normative:
Legea 195/2005 privind protecția mediului:
- Obligația de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel. Nerespectarea se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei.
- Obligația de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației de mediu pentru activitățile supuse procedurilor de reglementare a protecției mediului. Nerespectarea se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.
Legea 211/2011:
- Obligația privind desemnarea unei persoane responsabile cu managementul deșeurilor. Lipsa responsabilului de mediu se sancționează cu amendă de la 15.000 lei până la 30.000 lei.
- Colectarea separată a deșeurilor din hârtie, metal, plastic și sticlă. Nerespectarea acestei prevederi atrage amenzi de la 20.000 lei la 40.000 lei.
- Interzicerea abandonării deșeurilor și depozitarea acestora în locuri neautorizate. Amendă pentru nerespectare este de la 20.000 lei până la 40.000 lei.
Legea 249/2015:
- Reglementează gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. Ambalajele se pot introduce pe piață numai cu respectarea unor prevederi clare prevăzute de lege.
- Operatorii economici trebuie să folosească un sistem de identificare și marcare a ambalajelor.
Hotărârea Guvernului 856/2002, intrată în vigoare din 2007 și consolidată în 12 august 2016:
- Obligația de a ține evidența gestiunii deșeurilor de către agenții economici, pentru fiecare tip de deșeu în parte.
- Nerespectarea acestei obligații este amendată de la 3.000 lei până la 7.500 lei.
Hotărârea Guvernului 235/2007:
- Reglementează colectarea selectivă, stocarea și predarea uleiurilor uzate în vederea reciclării.
- Nerespectarea regimului uleiurilor uzate se sancționează cu amendă de la 7.500 lei până la 10.000 lei.
Hotărârea Guvernului 1061/2008:
- Interzice transportarea deșeurilor și a deșeurilor periculoase cu mijloace de transport neautorizate.
- Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 15.000 lei până la 30.000 lei.
Hotărârea Guvernului 1132/2008:
- Prevede predarea separată a deșeurilor de tip baterii și acumulatori, în vederea reciclării. Nerespectarea acestei obligații atrage o amendă de la 5.000 lei până la 7.500 lei.
- Interzice eliminarea deșeurilor de tip baterii, acumulatori industriali și auto prin depozitare în gropi de gunoi sau prin incinerare. Amendă pentru nerespectare este de la 25.000 lei până la 30.000 lei.
Așadar, poluarea solului este un aspect ce ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi. Reducerea consumerismului, reciclarea selectivă și, per total, grija față de mediu poate să minimizeze efectele devastatoare ale poluării.